La numai 17 ani a castigat zilele acestea Premiul Nobel pentru Pace 2014. Este vorba de Malala Yusafzai, o adolescenta pakistaneza împuscata în cap de talibani deoarece solicita dreptul la educatie pentru fete. Insa Comitetul Norvegian se pare ca stie sa impace si capra si varza, asa ca, adolescenta pakistaneza va imparti premiul cu indianul Kailash Satyarthi, un activist pentru drepturile copiilor. Asta pentru ca, cele doua natiuni, detinatoare de arme nucleare, sa fie impacate ca primesc amandoua acest premiu devenit, intr-un fel anume politizat, si sa fie multumite si cuminti macar pentru o perioada.
Dar cine sunt protagonistii care isi merita totusi cu prisosinta Nobelul pentru Pace, fiind nominalizati pentru ”lupta lor împotriva suprimarii copiilor si a oamenilor tineri” si pentru” efortul depus în sprijinul dreptului tuturor copiilor la educatie”. Premiul, care este in valoare de de 1,1 milioane de dolari, a fost anuntat pe 10 octombrie si va fi prezentat în Oslo pe 10 decembrie.
„Eu sunt Malala”
Zeci de pagini ii sunt dedicate pe internet. A devenit foarte cunoscuta lumii occidentale cand avea numai 17 ani. O adolescenta pakistaneza ce iubea scoala a devenit tinta talibanilor. Din confruntarea ei cu acesti extremisti a iesit o supravietuitoare matura, insa aceeasi fata care, fara sa se gandeasca la consecinte, isi striga dreptul la educatie intr-o tara islamica unde femeile sunt dezumanizate. Este Malala Yousafzai, o eleva pakistaneza recrutata sa scrie despre viata ei sub ocupatia talibanilor pe un blog urdu al BBC in 2009, despre încercarile extremistilor musulmani de a lua controlul asupra vaii Swat, dar si despre opiniile ei cu privire la promovarea educatiei pentru fete din zona, in timp ce pe timpul ocupatiei talibanilor scolile pentru fete au fost inchise. Aceasta rampa de lansare a BBC-ului propulsat-o in anul urmator in cotidianul „The New York Times” care realizeaza un documentar filmat cu acest subiect si în care Malala Yousafzai este protagonista. Malala a devenit astfel cunoscuta si a inceput sa dea interviuri în presa scrisa si la televiziune, fiind nominalizata pentru International Children’s Peace Prize initiat de activistul sud-african Desmond Tutu, iar cotidianul „Time” o situeaza printre primii 100 oameni ai lumii. In 2013 este nominalizata pentru Premiul Nobel pentru Pace, nominalizare care i-a adus premiul in acest an, fiind cea mai tanara posesoare a acestui premiu din istoria Premiului Nobel.
Malala sa nascut pe 12 iulie 1997 într-o familie musulmana sunnita de etnie Pashtun, la Mingora, în Valea Swat din Nord-Vestul Pakistanului. Interesant, a primit numele de Malala, însemnând „coplesita de durere”, dupa Malalai de Maiwand, un poet celebru, dar si Pashtun, o femeie razboinica din sudul Afganistanului. Malala a fost educata în mare parte de catre tatal ei, Ziauddin Yousafzai, care este poet si proprietar de scoala, el insusi un activist pentru drepturile copiilor, baieti si fete, de a invata la o scoala. In Pakistan el detine un lant de scoli cunoscut sub numele de Scoala Publica Khushal. Intr-un interviu, Malala spunea ca si-ar fi dorit sa devina medic, insa tatal ei a incurajat-o mai tarziu, dupa evenimentele petrecute in viata ei, sa devina politician. Relatia cu tatal ei este una speciala, Ziauddin asa cum se refera la fiica lui, permitandu-i de multe ori acesteia sa ramâna in compania lui si sa vorbeasca despre politica dupa cei doi frati mai mici erau trimisi la culcare. De altfel, tatal ei a povesti intr-o conferinta TED cum este privita femeia in societatea islamica si de ce se intampla anumite lucruri. Ajungem astfel sa cunoastem mai profund relatiile din familia musumulmana, obiceiurile, educatia si traditiile adanc iradacinate despre locul femeii in astfel de societati si cum de s-a ajuns la evenimentele tragice din viata fetei.
(http://www.ted.com/talks/ziauddin_yousafzai_my_daughter_malala?language=en)
Malala început sa vorbeasca despre drepturile fetelor la educatie înca din septembrie 2008, când tatal ei a luat-o la Peshawar pentru a vorbi la clubul presei locale. „Cum îndraznesc talibanii sa-mi ia dreptul meu de baza la educatie?„, a întrebat ea publicul într-un discurs publicat in ziare si transmis la posturi de televiziune in întreaga regiune.
La sfârsitul anului 2008, echipa de editori de la site-ului BBC in limba urdu au discutat despre cum sa obtina o atentie mai mare asupra zonei de ocupatie a talibanilor in Valea Swat din vestul Pakistanului. Si s-au gandit sa gaseasca o scolarita care sa scrie pe un blog anonim despre viata ei acolo. Corespondent lor în Peshawar, Abdul Hai Kakar, a luat contact cu un profesor de scoala locala, Ziauddin Yousafzai, dar nu a putut gasi nici un elev care sa doresca faca acest lucru. Era prea periculos, au spus familiile lor speriate de represaliile talibanilor. În cele din urma, Yousafzai a propus-o pe propria fiica, in varsta de 11 de ani, Malala. Între timp, militantii talibani au ocupat Valea Swat, incepand sa interzica televiziunea, muzica, educatia pentru fete si impunand femeilor sa poarte burca si sa iasa la cumparaturi. Pentru a se impune in fata oamenilor au recurs la atrocitati publice, spanzurand corpurile politistilor decapitat în pietele orasului. Pentru proiectul editorilor BBC singura alternativa a ramas Malala Yousafzai, eleva în clasa a saptea la momentul respectiv. Editorii de la BBC a fost de acord în unanimitate.
„Am avut un vis teribil ieri cu elicoptere militare si talibani. Am mai avut astfel de vise de la lansarea operatiunii militare în Swat. Mama mi-a facut micul dejun si m-am dus la scoala. Mi-era teama sa merg la scoala pentru ca talibanii au emis un edict care interzice participarea fetelor la cursuri. Doar 11 de elevi dintr-o clasa din 27 au fost la scoala. Trei prieteni s-au mutat de la Peshawar, Lahore si Rawalpindi cu familiile lor, dupa acest edict„, scria pe blog Malala Yousafzai, pe 03 ianuarie 2009.
Preocupati de siguranta Malalei, editorii BBC au insistat ca ea sa foloseasca un pseudonim. Blog-ul ei a fost publicat în partea dreapta „Gul Makai” („albastrea” în urdu), sub un nume luat de la un personaj dintr-un basm Pashtun. La 3 ianuarie 2009, prima intrare a Malalei a fost postata pe blog-ul BBC Urdu. Ea scria note si le transmitea unui reporter care le scana si le posta pe blog. In acest spatiu virtual se regasesc gândurile Malalei în timpul primei batalii de la Swat, apoi cele cand au loc operatiunile militare, cand din ce in ce mai putine fete apar la scoala si, în cele din urma, cand scoala ei se inchide. În Mingora, talibanii au inchis mai mult de o suta de scoli de fete. În noaptea dinaintea interdictiei care urma sa intre în vigoare, orasul a fost umplut cu zgomot de foc de artilerie, trezindu-o pe Malala si pe membrii familiei sale de mai multe ori. A doua zi, Malala si-a vazut fragmente din notitele sale de pe blog publicate intr-un ziar local.
„Am scapat cu un motiv, acela de a-mi folosi viata pentru a ajuta oamenii„
Malala continua sa scrie pe blog insa acest lucru se incheie pe 12 martie 2009. Asta pentru Malala a fost recunoscuta ca autoarea materialelor, iar riscurile la care se expunea devenisera acute. Fata primise multe amenintari cu moartea in ziare, dar si in bilete strecurate pe sub usa casei sale. Un purtator de cuvant al talibanilor spune ca au fost „fortati” sa actioneze, iar la o intalnire a acestora care a avut loc în vara anului 2012, liderii talibani au fost de acord în unanimitate sa o omoare emitand un ordin in acest sens.
În dupa-amiaza zilei de 09 octombrie 2012, Malala era intr-un autobuz scolar în districtul pakistanez nord-vest de Swat. Autobuzul a fost oprit de o trupa de talibani, iar doi tineri mascati au urcat in cautarea Malalei. Unul dintre ei a strigat fetelor din autobuz sa le indice cine este Malala. Cand a fost descoperita, tanarul taliban a tras trei focuri asupra ei, un glont lovind capul fetei in partea stanga a fruntii, trecand prin gat si oprindu-se apoi in umarul ei. Alte doua fete din autobuz au fost ranite in urma atacului. Din fericire, Malala supravietuieste miraculos. În zilele imediat urmatoare atacului, ea a ramas inconstienta, starea ei fiind critica. Insa mai tarziu starea ei sa îmbunatatit suficient pentru ca ea sa fie trimisa la Spitalul Regina Elisabeta din Birmingham, Anglia, pentru reabilitare intensiva. La 12 octombrie, un grup de 50 de clerici islamici din Pakistan a emis o fatwa împotriva celor care au încercat sa o omoare, dar talibanii au reiterat intentia lor de a o ucide pe Malala Yousafzai si pe tatal ei.
Medicii din Anglia reusesc cu succes sa inlature glontul si, in urma altor operatii pe creier stabilizeaza starea tinerei. Oferte pentru tratarea Malalei Yousafzai a venit din întreaga lume dupa ce atacul asupra ei a fost foarte mediatizat. Ea a fost tratata la Spitalul Regina Elisabeta din Birmingham, specializat in tratamentele militarilor raniti în conflicte. Fata a iesit din coma la 17 octombrie 2012, a raspuns bine la tratament si a fost declarata cu sanse bune de recuperare, fara nici o leziune a creierului. In prezent, Malala si familia ei traieste in Anglia. Despre cele intamplate si traite, Malala a scris o carte împreuna cu jurnalistul britanic Christina Lamb, „Eu Malala: Lupt pentru Educatie si rezist în fata talibanilor„. Cartea dezvaluie multe aspecte interesante din viata ei si a tatalui ei de care era foarte apropiata.
Kailash Satyarthi, al doilea indian premiat cu premiul Nobel pentru Pace, dupa Maica Tereza
Kailash Satyarthi sa nascut la 11 ianuarie 1954 la cartierul Vidisha de Madhya Pradesh, India. Inginer in domeniul electric, Kailash Satyarthi a fost cativa ani lector la o facultate din Bhopal. In 1980, insa, el renunta la cariera de profesor si devine secretar general al Frontului de Eliberare a Muncii. In acelasi timp a infiintat o asociatie: „Salvati Misiunea Copilarie”, implicandu-se la nivel global in actiuni ce tineau de lupta impotriva folosirii copiilor la munca. De atunci, Kailash Satyarthi impresioneaza cu activitatea sa in multe organizatii internationale, ocupand in 1999 si pana in 2011 presedintia Campaniei Globale pentru Educaie.
Munca lui s-a axat pe cresterea gradului de constientizare al consumatorilor asupra problemelor legate de raspunderea corporatiilor globale cu privire la felul in care isi produc produsele, in special cum folosesc forta umana de munca. Satyarthi a scos în evidenta munca copiilor ca o problema a drepturilor omului, acuzand corporatiile ca perpetueaza saracia, somajul, analfabetismul, cresterea populatiei, precum si alte probleme sociale. Afirmatiile sale au fost sustinute intotdeauna de mai multe studii.
Satyarthi este al saptelea castigator al Premiului Nobel pentru India si numai de-al doilea castigator indian al Premiului Nobel pentru Pace, dupa Maica Tereza, în 1979.
Surse text:
http://en.wikipedia.org/wiki/Malala_Yousafzai
http://en.wikipedia.org/wiki/Kailash_Satyarthi
Surse foto:
http://www.firstpost.com/world/photos-presenting-the-nobel-laureates-of-2014-so-far-1750579.html